S-a
oprit putin in scara blocului, avea un gol in stomac si simtea ca nu mai poate sa
respire…scoase cheia din geanta, se apropie de usa si si-a lipit urechea incet
de lemnul rece.
Nu auzi nici un zgomot inauntru asa
ca intra…camera era asa cum o lasase, respira adanc si s-a dus in bucatarie
sa-si faca o cafea inainte de a incepe sa-si impacheteze hainele si
lucrurile…traversa camera si deschise geamul, lua scrumiera de pe masuta si o
goli in cosul de gunoi apoi puse apa la incalzit.
Incerca sa nu planga, scoase
telefonul din buzunar si forma numarul “Momentan abonatul…”…apoi se gandi ca
face o prostie ca nu mai are nevoie de el…de fapt vroia sa-i arate ca e
fericita ca nu i-a simtit lipsa deloc…si ca ea este o femeie puternica si fara
el…vroia sa-l loveasca, sa-l raneasca…sa-i spuna ca intr-o seara a intalnit
intr-un bar un necunoscut si s-a culcat cu el…vroia sa vada cum o sa planga,
cum o sa cada in genuchi si o s-o implore sa ramana…
Stia ca el nu o sa faca asta, si
nici ea nu vroia ca el sa faca asta…vroia sa faca cumva sa fie ca la inceput…daca
ar fi avut puterea sa stearga cateva luni din calendar din viata lor, din
univers…nu putea sa faca asta. Isi aprinse o tigara si se aseza pe canapea, se
intreba de cand oare nu a mai venit el pe la garsoniera.
Deschise dulapul si lua una din
camasile lui, incepu sa se dezbrace si se imbraca cu ea…simti cum un fior rece
ii trece prin corp, era camasa lui preferata in care ea dormea cand el nu era
acasa. Isi mai aprinse o tigara, se intreba de ce nu a venit inca sa-si ia
lucrurile…trecusera doua luni de cand s-au despartit.
Ii trecu prin cap ideea sa ia o
foarfeca si sa-i taie camasa in bucatele sa o sfasie asa cum si el ii sfasiase
inima…se gandi apoi ca si ea e la fel de vinovata ca el.
Auzi cum se deschide usa de la
intrare, era el…
Se gandi ca arata ca o idioata,
imbracata doar cu camasa lui, nemachiata si in dezordinea din jurul…se apropie
de el, ii trecu mana prin par si din impuls il saruta…
- Avem doua variante, spuse el…
- Nu dragutule, avem o singura varianta…vrei
cafea?
- Mergem in bucatarie…intreba el.
-
Nu, de data asta vom merge pana la capat, dar vom incepe drumul cu o cafea.
Cineva mi-a spus odata ca este
posibil ca doi oameni sa se intalneasca la momentul potrivit, dar in timpul
nepotrivit…si ca niciodata nimic nu este intamplator.
Al
tau mereu,
Eu
